Notarul îți întinde cheile unei case pe care n-ai văzut-o niciodată, lăsată de o rudă al cărei nume nu ți-l amintește nimeni din familie. Averea e reală și e mare. Condiția e simplă, scrisă de mână la finalul testamentului: treizeci de nopți petrecute în conac, fără întrerupere. Dacă pleci înainte, totul revine statului. Prima noapte pare doar o casă veche. A treia, descoperi camera care nu apare în planurile clădirii. A șaptea, cineva din sat te oprește pe stradă și te întreabă dacă ai găsit deja jurnalele. Fiecare noapte petrecută acolo îți dezvăluie ceva — despre casă, despre familia ta, despre motivul pentru care ai fost ales tocmai tu. Rămâi treizeci de nopți?